Mergi la meniul principal

Să evităm lucrurile neînsemnate

craig-stock-hero

Era o zi minunată.

Vă amintiți prima dată când v-ați simțit destul de încrezători să plecați de acasă fără să solicitați serviciile unei bone, fiind siguri că cel mai mare dintre copii poate avea grijă de casă? Era o astfel de zi pentru fratele meu și soția lui. În timp ce copiii dormeau în paturile lor, părinții fericiți nu puteau rata această ocazie rară de a ieși împreună. După ce au scris instrucțiuni detaliate, s-au dus la un cinematograf din apropiere, lăsându-l pe McKay, în vârstă de 11, ani să aibă grijă de casă.

Imaginați-vă spaima lor, când s-au întors acasă, câteva ore mai târziu, și au văzut și mirosit fumul unui incendiu la rețeaua electrică. Ei au intrat în panică, au alergat prin casă verificându-i pe toți copiii care dormeau, după care l-au luat la întrebări pe McKay, care citea liniștit pe canapea.

Fratele meu a strigat: „Hei, ce se întâmplă? Tu nu simți?”

McKay a răspuns liniștit: „Sigur. Simt. M-am uitat în jur și nu am văzut nimic. Și știți, a fost destul de supărător la început, dar m-am obișnuit”.

În lucruri care contează cu adevărat, McKay avea dreptate. Putem deveni neglijenți când primim semne de avertizare. În plus, dacă nu petrecem timp făcând ceea ce este necesar pentru a lucra la lucruri care au o importanță eternă, ne putem obișnui să alergăm cuprinși de panică, să stingem un foc după altul, iar rezultatul poate fi devastator.

Pe măsură ce lumea devine mai ocupată și mai zgomotoasă, este important să ne facem timp pentru acele lucruri care sunt esențiale. 

Președintele Thomas S. Monson a spus: 


„Devenim atât de prinși de agitația din viața noastră! Totuși, dacă am face un pas înapoi și ne-am uita cu atenție la ceea ce facem, am putea descoperi că ne-am adâncit în lucruri neînsemnate”.

Thomas S. Monson

Cu alte cuvinte, ne petrecem, de prea multe ori, cel mai mult timp ocupându-ne de lucruri care nu sunt, de fapt, deloc importante în planul global al vieții și neglijăm problemele mai importante” („Ce am făcut astăzi pentru altcineva?”, Conferința Generală din luna octombrie a anului 2009).

Ce veți lua cu dumneavoastră? Ce veți lăsa în urmă?

Cu câțiva ani în urmă, când țărușul nostru a mers într-o călătorie, tema noastră a fost: „Ce veți lua cu dumneavoastră? Ce veți lăsa în urmă?”. M-am gândit foarte mult la acest lucru. Fiecare dintre noi este într-o călătorie. Poate că nu călătorim cu un cărucior prin câmpiile din Wyoming, dar totuși călătorim.

Trecem prin zile și nopți lungi având grijă de copii bolnavi, folosind mașini în comun, ajutând la teme și muncind pentru a avea ce pune pe masă. Trecem prin probleme legate de relații, greutăți financiare și probleme privind sănătatea mintală și fizică. Trecem prin însărcinări copleșitoare și prin lista noastră zilnică cu lucruri de făcut. Unii dintre noi pot trece prin durere sau chiar singurătate ori apatie. Deși cu toții avem parte de încercări diferite în timpul acestei vieți, un lucru este sigur – noi toți le avem.

Așadar, ce luăm cu noi și ce lăsăm în urmă? Vreau să îmi umplu căruciorul cu legăminte, cu relații, cu lucruri care-mi vor clădi caracterul. Aceste lucruri au o importanță eternă.

Când ajungem să înțelegem ce este important în această viață și în cea care urmează, sarcina noastră devine mai ușoară. Eliminăm excesul, stabilim priorități și ne depărtăm de factorii care ne distrag atenția și care ne-ar putea face să rămânem împotmoliți în noroi, în timp ce alte cărucioare și căruțe merg mai departe. Dacă suntem împovărați de vină, disperare, păcat și tristețe, este timpul să lăsăm aceste lucruri deoparte și să ne umplem cărucioarele cu credință, speranță și o reînnoire periodică a legămintelor noastre cu Dumnezeu.

Aveți un timp personal de liniște?

Joseph Smith a spus: „Manifestările darului Duhului Sfânt… [au avut loc] foarte rar în public,… cel mai adesea... s-a întâmplat indivizilor în particular, în camerele lor, în pustietate sau pe câmp și aceasta, în general, fără zgomot sau agitație” (Învățături ale președinților Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 127).

Din păcate, lumea noastră este plină de zgomot și multă agitație. Satana știe că cel mai bun moment în care suntem în avantaj este în acel moment de liniște, prin urmare încearcă să ne despartă de acele momente. 

Pornim radioul în momentul în care intrăm în mașină, ne punem căștile în timp ce facem exerciții fizice iar televizorul este pornit în timp ce pregătim cina. Acești factori care ne distrag atenția ne îndepărtează de acel moment de liniște. Nu înseamnă că aceste lucruri sunt dăunătoare, dar este posibil ca noi să pierdem ceva mai bun.


„Aveți un timp personal de liniște?”

M. Russell Ballard

Vârstnicul M. Russell Ballard a spus: „În calitatea mea de apostol, vă adresez, acum, o întrebare: Aveți un timp personal de liniște? Mă întreb dacă cei care au trăit în trecut au avut mai multe ocazii decât avem noi acum pentru a observa, a simți și a avea parte de prezența Spiritului în viața lor. În mod evident, pe măsură ce lumea noastră devine mai inteligentă, mai gălăgioasă și mai ocupată, este mai dificil să simțim Spiritul în viața noastră. Dacă în viața voastră nu există un timp de liniște – începeți, din această seară, să căutați acest timp liniștit! („Fiți liniștiți și să știți că Eu sunt Dumnezeu” [adunare de devoțiune organizată de Sistemul Educațional al Bisericii, 4 mai 2014], broadcasts.lds.org).

Dacă nu ne facem timp și nu depunem efort să ne îndepărtăm de factorii care ne distrag atenția și de zgomot, este posibil să nu auzim glasul Spiritului.

Ce anume faceți și nu ar trebui?

Președintele Russell M. Nelson ne-a învățat: „Găsiți un loc liniștit unde vă puteți duce cu regularitate. Fiți umili înaintea lui Dumnezeu. Revărsați-vă inima înaintea Tatălui dumneavoastră Ceresc. Îndreptați-vă către El pentru a afla răspunsuri și a primi alinare. Rugați-vă în numele lui Isus Hristos în legătură cu preocupările dumneavoastră, temerile dumneavoastră, slăbiciunile dumneavoastră – da, chiar dorințele inimii dumneavoastră. Și, apoi, ascultați!” („Revelație pentru Biserică, revelație pentru viața noastră”, Conferința Generală din aprilie 2018).

Există o mare putere în faptul de a aloca timp de liniște și rugăciune pentru a cugeta. Chiar și Hristos a părăsit mulțimile și a folosit acel timp pentru a comunica cu Tatăl Său. În Matei 14:23 citim: „S-a suit pe munte să Se roage singur la o parte. Se înnoptase, și El era singur acolo”.

Vârstnicul Kim B. Clark, adresându-se învățătorilor de la seminar și institut, a împărtășit un sfat care schimbă vieți. Cu regularitate, dânsul și soția sa meditează, rugându-se, la următoarele două întrebări: 

1. Ce anume fac și nu ar trebui să fac?

2. Ce anume nu fac și ar trebui să fac?

Adresați-vă aceste întrebări, ascultați cu atenție răspunsurile și, apoi, acționați în acord cu ceea ce sunteți învățați.

Domnul ne iubește și este implicat în fiecare detaliu al vieții noastre. Dacă în mod intenționat Îl căutăm pe Domnul în fiecare zi, El ne va binecuvânta. El ne va înnoi și ne va da pace. Când nu suntem prinși în „lucruri neînsemnate” și ne concentrăm asupra lui Hristos, putem fi liniștiți și concentrați asupra lucrurilor spirituale într-o lume agitată.


Adaptare a unei cuvântări rostite la Conferința Femeilor din cadrul UBY, în luna mai a anului 2018.